Manipur University Umdan Mitvet khat
Masang chun Master (Post-Graduate) hi akiman-man, ahilou leh
athanom-nom bou in asim dan in ana kilang’in, hinlah phat chedan kikhel jing
toh kilhon in alouthei lou dan in ahung umdoh tan Master sim jong akibe jing
tai. Adeh in General-Line (tichu Professional Line hilou) a cheho din Master
sim ding hi apoimo dehset-e. Hiche hi ajeh tampi umjong leh Natoh (Service) leh
hetna (knowledge) sang deijeh ahipen’e.
Master degree bollou poimo dan simlai hon ahin hetjep jep
utoh kilhon in University hoitah ahilou vang in Manipur University jeng a jong
Applicant atam lheh ji tan, department atamjo ah admission mu ding hi thilbai
ahung hi tapoi.
India sung ahin University ho hi University Grant Commission
(UGC) vetsui na noi in aki koi in, hiche hi Union Ministry of Human Resource
Development, Government of India noi ahikit-e. Tu-naicha a UGC in notice khat
ana sodoh dungjui chun September 3, 2015 chan hin India sung ah University-733
aum tan, hiche hochu State Universities-336; Deemed to be Universities-127;
Central Universities-46; chule Private Universities-224 ahi.
Manipur ahin [State neocha ahi vang in] University-thum
aum’in, hiche ho chu Central
Agricultural University (CAU), Iroisemba; Manipur University (MU), Canchipur; chule Sangai International University (SIU), Churachandpur ahiuve. CAU
leh MU hi Central University ahi in, SIU hi Private University hiding ahi.
Tuhin Sport University khat tundoh nading leh DM College hi
(DM College or Arts; DM College of Science; DM College of Commerce; DM College
of Teacher Education; chule GP Women College gopkhom’a) DM University a heidoh
nading tohgon jong aum’e. Alangkhat ah Indira Gandhi National Tribal University
(IGNTU), Amarkantak (MP) in jong Regional Campus khat 2009 kum chun ana hongdoh
in, tuhin Department li (4) aum tai. IGNTU-RCM hi Sadar Hills,
Gamnom-Sapormeina hop sung a um Makhan khomun a um ahin, tu tadi hin temporary
arrangement kigon na Chingmeirong (Imphal) ah aum nalai’e. Hiche ho kalval jong
hin Manipur sung’a lekha sim sang nathei mun NIT, MIT, CIPET, NIELIT, Government College of Technology, chule adg. jong aum’e.
Alangkhat a MU noi a um College hi agom in 73 ahi in, hiche ho lah ahin Affiliated Colleges-34; Government Aided
Colleges-8; Permanently Affiliated Private Colleges-18; Private Affiliated
Colleges-7; Permitted Private Colleges-6; chule adg. ahi. Hiti ho jouse hi ivet leh Higher Education hi Sorkar in ichan
a akhohsah ham tihi bailam tah a hetjeng thei ahi.
Manipur sung a hin Institution ijat umjong leh asangpen leh
mi hetpen chu Manipur University (MU) hi ahi nalai-e. Ajeh chu achung a hung
kiminphah Manipur sung’a um university ho lah-a MU hi aluipen, alien pen, chule
status a vet ding a jong asangpen ahi nalaiye. MU hi Manipur University Act. 1980 (Manipur Act 8 of 1980), noi’ah 5th June,
1980 nikho chun ana kitung doh in; 13th October, 2005 nikho a kipat
chun The Manipur University Act 2005 (No.
54 of 2005) noi ah central university khat din ana kiheidoh tan ahi.
MU ahin School of Studies gup (6) aum in, agom in Departnment leh Institution 33;
chule Centre for Studies-8 leh adg. tampi aum’e. Hiche a centre-8 hochu:
i)
Centre for Study of Social
Exclusion and Inclusive Policy (CSSIEP);
ii)
Centre for Human Rights and Duties
Education;
Centre of Studies hohi alhangpi a Research toh kisai a
natoh na jeng ahi in, hinlah Diploma course, Ph.D, chule course dang dang pe jong
aume.
Alangkhat a Department hohi Master leh Ph.D simna ahi
in, Vocational Course le PG Diploma Course pe jong aum’e. MU a School of
Studies leh anoi a um Department leh Institution hochu:
1. School of Humanities: Dance
(Manipuri); English; Foreign
Language; Hindi; Linguistics; Manipuri; Philosophy.
2. School of Human and Environmental Science: Anthropology;
Earth Science; Forestry & Environmental Science; Geography; Physical
Education and Sports Science.
4. School of Mathematical and Physical Science: Computer Science; Chemistry; Mathematics; Physics; Statistics.
5. School of Social Science: Adult Continuing Education & Extension; Commerce; Economics; Education; History; Mass Communication; Library & Information Science; Management
(MIMS); Teacher
Education (B.Ed); Sociology; Political Science.
Hiche a kipe
Department-33 lah-a Department 30 (JNIMS, RIMS, chule Foreign Language simtha lou a) Master (MA) seat tamna pen hi Manipuri leh B.Ed
ahi in, Intake Capacity hi 100 cheh ahi. History & Political Science a
seat-90 cheh; chule English, Economics, & Life Sciences a 80 cheh ahiuve. Intake
Capacity lhom napen ahile Biochemistry, Earth Science, chule Fo. & Env.
Science ahiuvin, seat-16 cheh anei uve. Department-30 hohin agom in Intake
(seat capacity) 1434 anei uvin, average a department khat-a seat-48 tobang ahi.
Hitia
Department jouse a seat limit aum vang hin applicant hi kumseh in akibe
jing’in, seat leh applicant ratio hi akikheh lheh tai. Vetsahnan: 2015-16 academic
year a ding a department phabep a Applicant leh seat capacity jat chu
English-297 (80); Education-246 (45); Fo. & Env. Sc-357 (16), Pol.Sc-375
(90); Economics-154 (80); Commerce-168 (50); Lib.& Inf. Sc.-241 (20);
Chemistry-151 (40); Earth Science-76 (16) ti hohi ahi. Hetding khat chu tukum chu
ILP boina jeh-a Application ana kithah man talou tampi um nalai ahin, boina
umlou hileh hiche sang a hi tamjo nalai maithei ahi.
Achung a kipe
department-8 hohi ivet leh department khat a Master simna ding a hi alhangpi
(average) a seat khat hi mi-5 kichu tina ahi. Ahin Fo. & Env. Sc. ho tobang
a vang hin applicant leh seat ratio hi 1:22 vel apha jouve. Chule department
dang toh bang lou in B.Ed a ding hin applicant atamlheh ji’n, 1000 chunglam
ahiji. Hinlah Applicant ho lah-a department ni-le-thum a apply bolkop jong vang
aum ji’e.
Hiti ho jouse
hi ivet leh Manipur a Master course sim ding hi thilbai ahi tapoi tia lahthei
ahi. IGNTU-RCM a seat capacity leh Department lhomcha ahi nalai in; Sangai
International University, Sports University, chule DM University ho la aki pan kit
naipoi. Hijeh hin Manipur a Master degree sim nading’a mun kijen pen chu MU bou
hi ahi nalaiye. Hindi, Manipuri, Mathematics, Statistics chule Dance (Manipuri)
ho a Master bolnom ho ding in vang MU lut ahahsa beh poi, ajeh chu hiche
department ho a hin ST applicant atam ji poi.
Tua Under-graduate
(BA/B.Sc/B.Com) sim nalai hon isuhmil lou ding uva dei um chu MU jeng a bon
Master course lut abai tahlou a ahileh University hoi ho a lutding chu ahahsat
ding hetsa ahi. Hiche hi Entrance Test, chule adg. ahah jeh ahi pon, applicant
atamjeh ahi joi. Hiche a kon lahdoh thei khat chu; Graduation abol sung a
hoitah a lekha hinsim khat ding a University lut ding chu hahsa lou ahi. Hinlah
amin mai mai a hinsim ho ding a vang hung hahsa thei ahi. Hijeh chun tu’a
Graduation bol nalai hon khonung changei ding ve pum’a phate a lekha isim diu
hi dei-um ahi. Ajeh chu kum-thum, kum-li course khat hung kisim a Master kisen
lut joulou ding kiti chu ichangei hamkhat a ei-sulungneo (discourage) a pangthei
ahi.
Graduation bol
nalai hon Master sim ding akhohsah bang a Senior Secondary (XI/XII) simlai hon
College agal dot a, High School (Secondary) simlai honjong Higher Secondary
agalvet angaiye.
Alhangpi a MU
a department hon Entrance Test a achepi hi: Mark 100 lah-a 50% hi Entrance Test
mark a kive a; adang 50 hi thil dang dang a kive ji ahi. Hiche ho hi Graduation
Mark (50%), Honours (7%), NCC (C-Certificate) or NSS (2%), Sports(2%) tiho hi hiji ahi.
Hiche hi ivet
leh MU a lut nading in Honours lah-a Graduation a mark (%) hoisah ding, chule
ahithei leh NCC/NSS certificate nei ding hi apoimo lheh-e. Hiche ho kalval a
apoimo pen chu Entrance Test hoitah a bolding hi ahi. Melchih ding khat chu
India sung a Institution jouse Entrance kibol dan kibang lou ahi jeh in ilut
nomna University/College a Entrance kilah dan hettei ding hi thilpha ahi.
Simlai jousen
igelcheh diuva deisah chu Lekha simsang hi manna umlou ahi. Lekha simsang jeh a
kisih aum ngai pon, Lekha simsang lou jeh a kisih vang atam’e. Professional leh
Vocational Line; ahi lou leh Graduation chai a Competitive lam a kicheh tah-a
cheding ihi ngal louleh Master sim chu aphatna tampi um ahi. Chujong leh i-society
sung uva hi Lekha simsang atam masang a khantouna umlou ding ahi.
Hiche article
a MU chanchin hung kitah lang nalo pen hi ei-thinglhang mite atamlang in
History, Economics, Geography, Political Science kalval a Social Science
subject umlou; chule Physics, Chemistry, Biology, Mathematics kalval a Science
subject dang umlou tobang a igel pauhi themkhat beh ikhel uva hiche ho kalval a
lunggel igel thei nading’u deisah jal ahi. MU a bon Department leh Centre hijat
aum thei leh University thupi tah tah ho a ijat apha tadem?***
(Article written for KHOHUI Monthly News Magazine)
Comments
Post a Comment